Comunitatea DPOCategorie: Aspecte generaleAvem sau nu dreptul, în calitate de funcționari publici, jurnaliști sau de simpli cetățeni, să publicăm sau să distribuim în spațiul public diverse informații referitoare la persoanele izolate la domiciliu sau aflate în carantină ca urmare a infectării cu COVID-19?
Avram Ionela asked 5 luni ago

1 Answers
Darius Farcas answered 5 luni ago

Bună ziua,
Întrebarea pe care o adresați comportă niște aspecte particulare și sensibile:

  1. Primul dintre ele este acela al operatorului care distribuie acele date (autoritate publică, operator mass-media sau simplu cetățean care devine operator)
  2. Calificarea datelor ca fiind parte din secretul profesional supus obligației de confidențialitate sau este vorba de niște informații de interes public.
  3. Măsurile luate pentru transmiterea corectă a informațiilor, într-un cadru legal bine determinat
    Astfel, după cum putem înțelege de la început, răspunsul nu este foarte simplu și nu este nici unul categoric DA sau NU, fiindcă fiecare speță are nuanțe aparte. Cu toate acestea vom face niște mențiuni care pot da direcție în această problematică:

I. Cine este operatorul? Avem situații în care autoritățile publice distribuie liste cu persoane izolate la domiciliu sau aflate în carantină, în spațiul public invocând interesul public. Pe de altă parte există jurnaliști care distribuie aceleași date invocând pe lângă interesul public și cel jurnalistic. În cel de al treilea caz o persoană se poate considera îndreptățită să afle și să distribuie asemenea informații considerând că are dreptul de a fi informat (prevăzut de Constituție).
În funcție de operator, răspunsul este particularizat, astfel o autoritate publică poate comunica asemenea date unei alte autorități în vederea luării anumitor măsuri, poate chiar trimite spre spațiul public o comunicare însă care să cuprindă un nivel minim al datelor (ex. adresa la care au fost izolate persoane) invocând un interes public (pentru ca alte persoane să cunoască zonele de care să se poată feri). Modalitatea specifică de comunicare este însă destul de dificil de realizat, comportând multe riscuri.
Interesul jurnalistic comportă aspecte pe care le vom descrie mai jos, și la fel și cazul unei persoane care preia informația din spațiul virtual și o comunică mai departe.
Înainte însă, II. Vorbim despre niște informații de interes personal sau de interes public? Informațiile cu privire la starea medicală a unei persoane, la sănătatea persoanei reprezintă pe de o parte niște informații obținute în cadrul unei relații profesionale, supuse secretului profesional. Cu toate acestea, atunci când acele date afectează sau pot afecta sănătatea sau viața altor persoane, pot fi divulgate pe cale de excepție. Astfel atunci când este absolut necesar pentru a proteja spre exemplu bunăstarea comunității, acele date pot fi prelucrate.
Atunci însă când o informație se află deja în spațiul public (ex. pe Facebook) și este preluată de o altă persoană și distribuită mai departe, ne aflăm deja într-o situație în care nu mai există o relație contractuală apărată de secretul profesional, informația este preluată din spațiul public și are un alt regim. A atrage răspunderea unei astfel de persoane, este foarte dificil de realizat, după cum se poate citi în articolul postat mai jos.
III. Ce am înțeles până acum este că datele cu caracter personal – medicale – pot fi dezvăluite atunci când servesc interesului public, bunăstării comunității, siguranței altor cetățeni. Cu toate acestea, necesitatea informării publice, trebuie făcută în mod corect raportându-se la toate circumstanțele existente în mediul sau comunitatea în care se transmit pentru a evita alte probleme care se pot ivi ca urmare a comunicării: a discriminării, a izolării anumitor grupuri, ură rasială sau violență față de anumite grupuri etc.
În acest sens, limitele spațiului vieții private a individului pot fi redefinite, lărgite sau restrânse în funcție de un număr mare de factori externi cum ar fi: posibiltatea de intervenție a instituțiilor publice în lupta cu virusul, răspândirea virusului în comunitate, gradul de populare a zonelor și restricțiile impuse etc. Doar ca urmare a anumitor evaluări documentate se poate lua această decizie a comunicării, care însă este bine să respecte principiul minimizării datelor (minimul de date pentru a atinge scopul).
În privința datelor și a comunicărilor în mass media sau în scop jurnalistic, există niște derogări prevăzute de GDPR și anume că aceste date medicale se pot comunica cu condiția ca acestea:
(1) să fi fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau
(2) sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori
(2) de caracterul public al faptelor în care este implicată. Pentru fiecare ipoteză factuală în parte, rămâne de stabilit dacă ne găsim într-una dintre cele trei situații, iar în caz afirmativ nu se va angaja vreo răspundere sub imperiul G.D.P.R.
Pentru o analiză mai atentă și mai în detaliu a problematicii, vă invităm să lecturați următorul articol:
https://www.zi-de-zi.ro/2020/04/09/analiza-libertate-de-exprimare-versus-g-d-p-r-versus-ordonante-militare-versus-drept-la-informare-pe-timp-de-stare-de-urgenta/