Adela asked 5 ani ago Bună ziua,
În situatia în care o Institutie publică, în virtutea asigurării transparentei și condițiilor impuse de lege, publică pe pagina proprie de internet, rezultatele selecției dosarelor și rezultatele probelor, făcând referire la numele persoanelor candidate, aceste date sunt preluate ulterior în presă și articolul respectiv conține și alte date suplimentare ale candidațiilor, sunt încălcate drepturile candidațiilor cu privire la intimitate și viața privată?
Este incident art. 7 din legea 190/2018 – ART. 7 ” În vederea asigurării unui echilibru între dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare şi dreptul la informaţie, prelucrarea în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare poate fi efectuată, dacă aceasta priveşte date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată, prin derogare de la următoarele capitole din Regulamentul general privind protecţia datelor: a) capitolul II – Principii;
b) capitolul III – Drepturile persoanei vizate; c) capitolul IV – Operatorul şi persoana împuternicită de operator;
d) capitolul V – Transferurile de date cu caracter personal către ţări terţe sau organizaţii internaţionale; e) capitolul VI – Autorităţi de supraveghere independente; f) capitolul VII – Cooperare şi coerenţă; g) capitolul IX – Dispoziţii referitoare la situaţii specifice de prelucrare.” – respectiv se poate face aplicarea legeii 544/2001 – „privind liberul acces la informaţiile de interes public”?
Care este procedura de urmat în această situație? Se poate sesiza ANSPDCP cu privire la încalcarea GDPR-ului?
Mulțumesc.
Hilda Sumalan answered 5 ani ago Aceasta intrebare trebuie analizata din perspectiva jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in ceea ce priveste ingerinta in viata privata.
Un criteriu de la care pornește constatarea unei astfel de ingerințe constituie notorietatea persoanei. În această privinţă, este necesar să se facă distincţie între persoanele particulare şi persoanele care acţionează într-un context public, în calitate de persoane publice. Astfel, în vreme ce o persoană de drept privat necunoscută publicului poate pretinde o protecţie deosebită a dreptului său la viaţa privată, acest lucru nu este valabil şi pentru persoanele publice (cauza von Hannover împotriva Germaniei (nr. 2), cererile nr. 40660/08 şi 60641/08).
O investigatie jurnalistica, spre exemplu, care relatează fapte susceptibile să contribuie la o dezbatere într-o societate democratică, care priveşte persoane publice în exercitarea funcţiilor oficiale ale acestora nu poate fi asimilat, de exemplu, unei investigatii care priveşte detalii din viaţa privată a unei persoane care nu îndeplineşte astfel de funcţii.
Nu va constitui o ingerință în viaţă privată urmărirea modului în care persoana ce exercită funcţii publice îşi îndeplineşte atribuţiile de serviciu. Persoanele „publice” trebuie să accepte ingerinţe în viaţa lor privată în mai mare măsură decît persoanele obişnuite şi gradul accesibil de cercetare mai atentă urmează să fie cu atît mai mare cu cât figura publică în cauză şi informaţia ce se dezvăluie sunt mai importante.
In masura in care concursul a vizat o functie publica, o astfel de ingerinta poate fi justificata.
Recomandarea ar fi ca persoana vizata sa isi exercite dreptul de acces in relatie cu operatorul (ziarul) care a preluat si publicat acest anunt si totodata sa solicite sa i se comunice in ce masura i-au fost anonimizate datele si care e temeiul legal al acestei prelucrari de date.
Please login or Register to submit your answer